| Pages in topic: [1 2] > | Clientul îmi cere să reduc preţul - voi ce aţi face? Thread poster: Emanuel Bod
|
|---|
Emanuel Bod 
Local time: 17:52
English to Romanian
+ ...
Se vorbeşte peste tot de criza economică şi financiară, se pare că ea începe să se manifeste şi pe piaţa traducerilor.
Cazul meu: colaborez cu o agenţie, care îmi scrie că la rândul lor sunt presaţi de clienţi să reducă preţul pentru a rămâne competitivi. În caz contrar, clientul final se duce la alţii mai ieftini. Pentru a îndulci vestea, clientul final promite că va dubla volumul de lucru în 2009 faţă de 2008.
Pe scurt, am de ales între a l... See more Se vorbeşte peste tot de criza economică şi financiară, se pare că ea începe să se manifeste şi pe piaţa traducerilor.
Cazul meu: colaborez cu o agenţie, care îmi scrie că la rândul lor sunt presaţi de clienţi să reducă preţul pentru a rămâne competitivi. În caz contrar, clientul final se duce la alţii mai ieftini. Pentru a îndulci vestea, clientul final promite că va dubla volumul de lucru în 2009 faţă de 2008.
Pe scurt, am de ales între a lucra mai mult pe bani mai puţini sau a nu lucra deloc.
Voi cum aţi reacţiona în cazul ăsta? Poate din mai multe idei găsim o soluţie bună aplicabilă în general în astfel de situaţii. ▲ Collapse
| | | | Valentin Cirdei
Romania
Local time: 17:52
Member (2006)
English to Romanian
+ ...
| Sistem de referinţă | Jan 20, 2009 |
Aş întreba ce înţelege prin criză şi cum ştim când s-a terminat (indici bursieri, preţul benzinei, scăderea numărului de sinucideri, ce?). Nu trebuie să-i bănuieşti automat de rea-credinţă, însă sigur vor apărea şi speculanţi. Dacă e un client la care ţii, unul vechi şi aducător de sume decente, ar fi bine să accepţi, mai ales că apele par destul de tulburi în vest.
Şi totuşi... cu cât trebuie să reduci ? Un sfert e acceptabil, trei sferturi e deja nesimţire.
| | | | Mihai Badea (X)
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
| Fir în limba engleză | Jan 20, 2009 |
Problema este discutată şi pe un fir în limba engleză: Economy downturn: Has any of your clients asked for a rate reduction? .
Mie nu mi-a cerut nimeni până acum să-mi reduc tarifele. Nu cred că aş accepta. Mai degrabă m-aş pune pe căutat noi clienţi. Îşi permit să scadă tarifele cei din industrie, unde lucrează mai mult maşinile, iar rata de profit este mare. Nu prea am auzit de reduceri în domeniul... See more Problema este discutată şi pe un fir în limba engleză: Economy downturn: Has any of your clients asked for a rate reduction? .
Mie nu mi-a cerut nimeni până acum să-mi reduc tarifele. Nu cred că aş accepta. Mai degrabă m-aş pune pe căutat noi clienţi. Îşi permit să scadă tarifele cei din industrie, unde lucrează mai mult maşinile, iar rata de profit este mare. Nu prea am auzit de reduceri în domeniul serviciilor.
Mi se pare rezonabil să nu propunem creşteri ale tarifelor în perioada aceasta mai dificilă, dar să le scădem e un pic cam mult.
Cât despre dublarea volumului de lucru, ai primit vreo garanţie în privinţa asta? Am avut şi eu o experienţă similară acum ceva timp. O agenţie a spus că trebuie să renunţăm la suma minimă per proiect (minimum charge), dar în schimb vom primi probabil semnificativ mai mult de lucru. Eu nu am acceptat să renunţ la suma minimă, dar am primit în continuare proiecte de la ei. Volumul a fost aproximativ acelaşi ca de obicei.
[Edited at 2009-01-20 16:36 GMT] ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 17:52
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| reducerea tarifelor | Jan 20, 2009 |
O soluţie care ar putea funcţiona: propune-i o schemă de reduceri în funcţie de volum cu praguri de creşteri pe baza volumului lor de anul trecut. Poţi studia volumul mediu pe lună şi stabili reduceri tarifare de pentru a-l mulţumi pe client. Nu m-aş băga să fac reduceri în cenţi pe cuvânt, ci aş lucra cu procente. Poţi propune o soluţie gen: volumul pe primul trimestru al anului 2008 a fost de XX.XXX cuvinte. Dacă volumul lucrărilor creşte cu 30%, vă reduc din tarif cu ..... See more O soluţie care ar putea funcţiona: propune-i o schemă de reduceri în funcţie de volum cu praguri de creşteri pe baza volumului lor de anul trecut. Poţi studia volumul mediu pe lună şi stabili reduceri tarifare de pentru a-l mulţumi pe client. Nu m-aş băga să fac reduceri în cenţi pe cuvânt, ci aş lucra cu procente. Poţi propune o soluţie gen: volumul pe primul trimestru al anului 2008 a fost de XX.XXX cuvinte. Dacă volumul lucrărilor creşte cu 30%, vă reduc din tarif cu ...% (cât îţi convine ţie) etc. Poţi aplica reducerea după ce constaţi că volumul a crescut într-adevăr. Dacă volumul nu creşte şi după primul trimestru, cred că clientul va accepta să revină la tariful de bază, pentru că nu s-a ţinut de partea lui de înţelegere. Depinde mult de tariful de bază însă. Dacă tariful e deja mic, nu aş accepta deloc.
În experienţa mea, agenţiile promit marea cu sarea ca să obţină un preţ mai mic, dar marea cu sarea se lasă aşteptată. De regulă, sunt instrumente de negociere, să nu zic bluffuri. De obicei, eu nu aplic reduceri pentru volum, decât dacă volumul este într-adevăr foarte mare (peste 100.000 de cuvinte).
Anul trecut am avut o experienţă interesantă cu un client la care aveam un tarif relativ mic pe oră pentru Quality Checks, tarif pe care-l stabilisem prin anul 2001 şi pe care eu îl calculasem pe baza unor parametri greşiţi (Ups!). Câţiva ani nu m-a afectat respectiva înţelegere, pentru că clientul trimitea LQA-uri micuţe şi era rezonabil (ca pierdere de timp ca să nu pierd clientul). Anul trecut, a început să trimită LQA-uri uriaşe şi a început să mă afecteze tariful respectiv. Nu-mi conveanea nici să lucrez la tariful ăla, dar nici să refuz joburile Până la urmă am decis să risc şi am cerut mărirea tarifului cu peste 60%, mai ales că parametrii folosiţi de client erau mai dezavantajoşi şi trebuia să acopăr în tarif şi diferenţa până la nişte parametrii normali. A urmat un schimb foarte dur cu respectivul în care mi-a adus tot felul de argumente. Până la urmă i-am zis, cât am putut de politicos, să-mi pună în baza lor de date tarifele pe care le cer eu şi dacă vor să lucreze cu mine, bine, dacă nu, să mă lase acolo cu tarifele mele. Am crezut că, după asemenea negociere n-o să mai aud de client, dar m-am înşelat. Clientul a continuat să trimită regulat joburile şi am reuşit să le pot accepta şi să-mi convină şi tariful Depinde de client. Asta a fost o situaţie fericită şi se putea solda la fel de bine cu pierderea clientului.
Eu cred că depinde foarte mult şi de cât eşti de dispus să rişti şi dacă îţi convine propunerea. Eu îmi calculez la oră, adică cât câştig într-o oră de muncă la tariful respectiv (mai ales dacă e un client regulat, se poate calcula cu destulă exactitate). Contează cât de mult lucrezi pentru o sumă. Dacă clientul anticipează o mărire a volumului, trebuie în primul rând ca aceasta să fie reală şi să o poţi prelua / să doreşti să o preiei. Dacă nu o poţi prelua sau nu doreşti să o preiei, eu aş prefera să rămân cu tarifele care-mi convin şi să găsesc alţi clienţi. Există şi probabilitatea ca nici alt traducător să nu poată prelua integral un volum mare de lucrări şi clientul să continue să lucreze cu tine, mai rar, dar la tariful care-ţi convine. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
| Nu am o soluţie, doar o întrebare mai mult sau mai puţin retorică | Jan 20, 2009 |
Emanuel Bod wrote:
Cazul meu: colaborez cu o agenţie, care îmi scrie că la rândul lor sunt presaţi de clienţi să reducă preţul pentru a rămâne competitivi. În caz contrar, clientul final se duce la alţii mai ieftini. Pentru a îndulci vestea, clientul final promite că va dubla volumul de lucru în 2009 faţă de 2008.
Ce garanţie îţi poate oferi că va dubla volumul de lucru? Oricât de bine intenţionată ar fi agenţia, este totuşi vorba de o agenţie, care la rândul ei primeşte lucrări de la clienţii finali. Cum poate şti agenţia că acei clienţi îi vor asigura un anumit volum de lucru? În asemenea vremuri tulburi? Scăderea tarifului este un pas important care te va afecta pe termen lung. De ce să scazi tariful în ideea că vei primi mai mult de lucru, când poţi rămâne la tariful tău, vei primi mai puţin de lucru, dar suma finală va fi, teoretic, aceeaşi?
| | | | | Crizele unora | Jan 20, 2009 |
Cristiana Coblis wrote:
În experienţa mea, agenţiile promit marea cu sarea ca să obţină un preţ mai mic, dar marea cu sarea se lasă aşteptată. De regulă, sunt instrumente de negociere, să nu zic bluffuri. De obicei, eu nu aplic reduceri pentru volum, decât dacă volumul este într-adevăr foarte mare (peste 100.000 de cuvinte).
Da, cunosc şi eu astfel de refrenuri. La început de drum am şi acceptat. Mi-am dat seama însă curând, odată cu multiplicarea... crizelor (unificarea Germaniei, războiul din Irak şi toate cele care au mai urmat), că ele pot fi şi alibiuri pentru reducerea la minimum a cheltuielilor şi maximizarea câştigului. Nu se îndoieşte nimeni de actuala scădere a volumului vânzărilor în industria producătoare. Pe de altă parte însă întreprinderile caută pieţe de desfacere noi, iar pentru asta au nevoie (şi) de traduceri.
Să nu pierdem din vedere şi un alt asapect: indiferent dacă e criză sau nu, cheltuielile legate de traduceri sunt deductibile din impozit atât pentru întreprinderi cât şi pentru agenţii de traduceri. Atunci de ce să-mi reduc din preţ?
| | | | | Chestiune dificilă | Jan 20, 2009 |
În cele mai multe cazuri (sau nu neapărat „multe”, dar nici în mod obligatoriu „fericite”), un serviciu de traducere are la bază o triadă: client – agenție de traduceri – traducător. Probabil nu va șoca pe nimeni afirmația că, din această triadă, traducătorul este cel care câștigă cel mai puțin. Atenție, nu mă refer la profit, ci la venitul brut obținut. Nu e niciun secret că agențiile au, de cele mai multe ori, o marjă care reprezintă cel puțin dublul tarifu... See more În cele mai multe cazuri (sau nu neapărat „multe”, dar nici în mod obligatoriu „fericite”), un serviciu de traducere are la bază o triadă: client – agenție de traduceri – traducător. Probabil nu va șoca pe nimeni afirmația că, din această triadă, traducătorul este cel care câștigă cel mai puțin. Atenție, nu mă refer la profit, ci la venitul brut obținut. Nu e niciun secret că agențiile au, de cele mai multe ori, o marjă care reprezintă cel puțin dublul tarifului practicat de traducător. Drept urmare, dacă agenția va obține din partea ta o diminuare a tarifului, chiar și în cazul în care oferă la rândul ei o reducere clientului final, este foarte posibil ca, în sumă efectivă, marja ei de câștig să fie aceeași. Personal, nu am primit încă nicio solicitare de diminuare a tarifelor, ci doar una de menținere a lor la același nivel. Consider că ”the „c” word” reprezintă zilele astea de multe ori un pretext pentru multe agenții să solicite reduceri de tarife, ele urmărind maximizarea profiturilor proprii. Toată lumea știe cât sunt de importante lichiditățile acum, drept pentru care încearcă să le obțină pe toate căile. Iar celor mici, așa ca noi, (a se înțelege persoane din categoria celor care nu au puterea), li se cere să facă sacrificii, să pună umărul pentru reconstruirea unui capitalism funcțional. Afirmația cum că acel client final va căuta altă agenție mai ieftină cred că trebuie interpretată astfel: agenția însăși va căuta alt traducător mai ieftin. Doar că asta implică niște resurse și niște riscuri, astfel că mai întâi încearcă să obțină de la tine calitatea cu care s-a obișnuit, la preț mai mic.
Varianta A: Ai putea încerca să forțezi, știu că e greu, am făcut-o și eu de multe ori, uneori cu succes, alteori fără. Poți blufa, spunând că nu îți poți permite să diminuezi tariful, pentru că ai deja mult de lucru la acel tarif și că nu vrei și nici nu poți fizic să preiei mai mult de lucru la un tarif mai mic. Dacă crezi că vei părea prea dur, le poți propune în contrapartidă termene de plată mai lejere (dacă nu sunt deja).
Varianta B: Teoretic, o schemă de genul celei propuse de Cristiana ar putea funcționa. Aș ajusta-o doar oferind agenției procentul de diminuare de tarif lunar, pe baza situației din luna precedentă și numai dacă îți oferă o cantitate mai mare decât un X stabilit drept minim. Dacă într-o anumită lună cantitatea de traduceri a fost mai mică decât X, se revine la tariful standard ca să zic așa. Mă tem însă că o astfel de schemă ar obosi agenția – i s-ar părea prea complicat de aplicat și ar căuta poate, un traducător care să nu mai facă atâta statistică matematică.
Varianta C: dacă tarifele pe care le ai deja sunt suficient de mari încât să îți permiți o diminuare, iar clientul îți convine… poate ai putea lua în calcul o eventuală reducere de preț. ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 17:52
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| durabilitatea afacerii | Jan 20, 2009 |
Monica Tuduce wrote: Mă tem însă că o astfel de schemă ar obosi agenția – i s-ar părea prea complicat de aplicat și ar căuta poate, un traducător care să nu mai facă atâta statistică matematică .
A fost foarte tare. Să nu se mai obosească atunci! Dacă s-a ajuns la aşa ceva, probabil că şi-au făcut destule calcule şi statistici. Ai foarte mare dreptate, agenţia s-ar putea să externalizeze reducerea (totală sau parţială) pe care ar trebui să o ofere clienţilor proprii sau ar putea, foarte bine, să fie un simplu pretext / tertip. Oricum o întorci, dacă e să caute pe cineva mai ieftin, o pot face oricând şi din orice motiv.
Varianta C: dacă tarifele pe care le ai deja sunt suficient de mari încât să îți permiți o diminuare, iar clientul îți convine… poate ai putea lua în calcul o eventuală reducere de preț.
Discuţia, după mine, ne aduce la calcularea preţurilor oferite la început unui client şi la durabilitate. O afacere mică, aşa cum e cea a traducătorului, în vremuri grele, e mult mai afectată de orice reduceri ale veniturilor decât una mare. Aici, cred că nimic nu bate argumentul că reducerile prea mari şi calculele greşite te pot scoate de pe piaţă în doi timpi şi trei mişcări. E adevărat că atunci când oferim un tarif la început, te gândeşti la competitivitate şi la tarifele altora, dar trebuie să ne lăsăm o marjă de siguranţă pentru o mulţime de lucruri, pe scurt, pentru a ne asigura şi noi durabilitatea ca afacere. Clientul, până la urmă, cred că îşi vede singur de interesele lui.
| | |
|
|
|
Mihai Badea (X)
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
| Calcule complicate | Jan 20, 2009 |
Monica Tuduce wrote: Varianta B: Teoretic, o schemă de genul celei propuse de Cristiana ar putea funcționa. Aș ajusta-o doar oferind agenției procentul de diminuare de tarif lunar, pe baza situației din luna precedentă și numai dacă îți oferă o cantitate mai mare decât un X stabilit drept minim. Dacă într-o anumită lună cantitatea de traduceri a fost mai mică decât X, se revine la tariful standard ca să zic așa. Mă tem însă că o astfel de schemă ar obosi agenția – i s-ar părea prea complicat de aplicat și ar căuta poate, un traducător care să nu mai facă atâta statistică matematică .
Nici eu nu cred că respectivii ar vrea să-şi bată capul cu astfel de calcule. Cu cât lucrurile sunt mai simple, cu atât mai bine pentru toată lumea. Oricum, sunt convins că ei vor reducerea indiferent de cât de mult sau de puţin va creşte volumul.
Ema, dacă acest client este foarte important pentru tine, poţi să-i arăţi că îl înţelegi şi că încerci să îl susţii propunându-i o reducere de 3-5% (asta n-ar trebui să doară foarte tare la buzunar, deşi la volume mari se adună sume importante). Desigur, aş începe mesajul prin a aminti că în România costurile vieţii sunt din ce în ce mai mari şi că, în mod normal, acum ar fi urmat o creştere a tarifelor (măcar pentru acoperirea inflaţiei din ultimii ani) şi nu o scădere.
| | | | Dasa Suciu
Local time: 17:52
English to Romanian
+ ...
| Nu este logic! | Jan 20, 2009 |
Eu nu văd nici o logică în diminuarea tarifelor. Mai ales în condiţiile actuale. Dimpotrivă! Criza mondială aduce cheltuieli mai mari pentru toată lumea. Plus scumpiri de tot felul. Mai ales pentru noi românii care plătim facturile în lei, dar calculate în euro!
De obicei, începutul de an este momentul renegocierilor de salarii şi preţuri la produse. Orice produs are un preţ care rezultă in bună parte din anumite cheltuieli. Materiile prime se scumpesc! Prin urmar... See more Eu nu văd nici o logică în diminuarea tarifelor. Mai ales în condiţiile actuale. Dimpotrivă! Criza mondială aduce cheltuieli mai mari pentru toată lumea. Plus scumpiri de tot felul. Mai ales pentru noi românii care plătim facturile în lei, dar calculate în euro!
De obicei, începutul de an este momentul renegocierilor de salarii şi preţuri la produse. Orice produs are un preţ care rezultă in bună parte din anumite cheltuieli. Materiile prime se scumpesc! Prin urmare un produs devine tot mai scump. Noi, traducătorii, cheltuim pe curent, gaz, internet şi multe altele. Trebuie să ne hrănim bine ca să dăm randament. Dar toate acestea costă şi se scumpesc necontenit! În acest context, nici nu se poate pune problema scăderii unor preţuri! Aşa ar fi corect.
Pe de altă parte, în decursul unei colaborări de durată, eu nu am auzit decât de renegocieri în sus, nu în jos. Atunci unde ajungem? Dacă acceptăm o dată, va mai încerca poate şi altă dată să scadă, nu?
Părerea mea este că trebuie să-i explici clientului cum te afectează PE TINE contextul actual!
S-ar putea să fie totuşi o cacealma, dar se poate şi să nu fie! De curând am mai auzit de o chestie asemănătoare. Tot despre o agenţie care este obligată să menţină nişte tarife mici într-un oraş mare din cauză că s-au înmulţit ca ciupercile birourile de traduceri care-i fac CONCURENŢĂ! O fi n-o fi aşa, nu ştiu. Dar tot ce se poate.
Totuşi, în cel mai rău caz, ar fi indicată o reducere într-un procent infim care pentru o agenţie, la cât are de lucru, se simte! Dar cel mai bine, să-şi reducă ea comisionul, adică să ia mai puţin de pe urma ta. Nu înţeleg ceva! Dacă va avea mai mult de lucru, înseamnă că nu va fi în pierdere la câte comisioane se adună! Deci ceva e cusut cu aţă albă aici! ▲ Collapse
| | | | Emanuel Bod
Local time: 17:52
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER
Dragi colegi, vă mulţumesc mult pentru sugestiile foarte utile.
Concluzia care se desprinde este că ar trebui să menţin tarifele actuale şi să-i explic clientului ca în mod normal datorită inflaţiei şi costului vieţii tarifele mele ar trebui să meargă în sus şi deci să se mulţumească cu faptul că tariful actual rămâne valabil
| | | | Emanuel Bod
Local time: 17:52
English to Romanian
+ ...
TOPIC STARTER | Poveste de succes | Jan 22, 2009 |
I-am răspuns clientului cum că datorită crizei normal ar fi să-mi măresc tarifele. Oriunde în lume, salariile cresc cu trecerea timpului datorită inflaţiei şi altor factori.
I-am spus că dorind să-l ajut, tot ce pot face pentru el este să îmi păstrez tarifele la nivelul actual, ceea ce înseamnă că de fapt îi fac o reducere pentru că cheltuielile mele sunt în creştere.
I-am explicat şi că pentru a-i putea oferi servicii de calitate eu trebuie să i... See more I-am răspuns clientului cum că datorită crizei normal ar fi să-mi măresc tarifele. Oriunde în lume, salariile cresc cu trecerea timpului datorită inflaţiei şi altor factori.
I-am spus că dorind să-l ajut, tot ce pot face pentru el este să îmi păstrez tarifele la nivelul actual, ceea ce înseamnă că de fapt îi fac o reducere pentru că cheltuielile mele sunt în creştere.
I-am explicat şi că pentru a-i putea oferi servicii de calitate eu trebuie să investesc în licenţe software, instruire, certificare, să-mi plătesc cotizaţia la asociaţiile profesionale, costuri pe care le acopăr din bugetul meu.
Clientul mi-a răspuns foarte înţelegător că şi el consideră că cel mai bine este să rămânem la tariful actual.
Aşa că merită să ne apărăm poziţia şi să nu cedăm nejustificat la câştigul nostru ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 17:52
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| Excelent! Felicitări! | Jan 22, 2009 |
Probabil o să înţeleagă şi dacă, după ce (îi) trece criza, îi măreşti tariful
Glumesc
De curând am mai auzit de o chestie asemănătoare. Tot despre o agenţie care este obligată să menţină nişte tarife mici într-un oraş mare din cauză că s-au înmulţit ca ciupercile birourile de traduceri care-i fac CONCURENŢĂ!
Oopsy doo! Simpatic raţionament! Dacă te apuci să "concurenzi" cu toate gheretele sau agenţiile de turism sau mai ştiu eu ce care "fac" traduceri, ajungi rapid la sapă de lemn. Nu ăsta e răspunsul. Păcat că puţini ştiu să se diferenţieze de "concurenţă" acolo unde contează, dar e pierderea lor. Nu totul se rezumă la bani.
| | | |
Mă bucur sincer pentru tine. Altfel aş fi avut remuşcări pentru postarea de mai sus.
| | | | | Toate-s vechi şi nouă toate | Jan 23, 2009 |
Emanuel, este foarte bine că nu ai lăsat la preţ; nici să nu laşi vreodată, nici în viitor, fiindcă dacă laşi la preţ o singură dată, or să îţi simtă ei ţie slăbiciunea asta şi or să-ţi mai tot ceară asta şi mâine, şi poimâine etc.; adică vorba lui Christian Popescu: mereu vor găsi texte şi pretexte să te facă să scazi; sau dacă nu, în orice caz, de crescut la loc sau mai mult decât era va fi foarte greu, dacă nu chiar imposibil să creşti preţul.
... See more Emanuel, este foarte bine că nu ai lăsat la preţ; nici să nu laşi vreodată, nici în viitor, fiindcă dacă laşi la preţ o singură dată, or să îţi simtă ei ţie slăbiciunea asta şi or să-ţi mai tot ceară asta şi mâine, şi poimâine etc.; adică vorba lui Christian Popescu: mereu vor găsi texte şi pretexte să te facă să scazi; sau dacă nu, în orice caz, de crescut la loc sau mai mult decât era va fi foarte greu, dacă nu chiar imposibil să creşti preţul.
Şi eu am trecut prin experienţe asemănătoare. Astea-s chestii vechi, nu-s de acuma. Dar se tot repetă. În 2004 am pornit o colaborare cu un birou de traduceri la iniţiativa lor; ei m-au găsit un Pagini Aurii, m-au contactat şi au zis că vor să lucreze cu mine, m-am dus la ei să vorbim, m-au întrebat cât iau pe pagină şi le-am cerut 150.000 lei vechi, iar ei au fost de acord. Mai apoi, după vreo câteva luni, în 2005, mi-au cerut scăderea la 120.000 ron / pagina, din două motive:
- fiindcă apăruse un dumper lângă biroul lor, la parterul aceluiaşi bloc, care scotea un panou în drum cu 19 ron pagina (deja se foloseau în paralel sumele în lei vechi şi lei noi la vremea aceea), deci la aproape jumătate de preţ faţă de cât lua biroul lor la vremea aceea şi
- fiindcă ziceau că la mine e cel mai scump, că în rest nimeni nu le ia mai mult de 120.000 pagina, ba încă au pe italiană traducător care le face la 60.000 pagina - de parcă eu ar trebui să îmi fac preţurile după ale altora!
Mi-au băgat şi mie aceeaşi placă referitoare la volumul mare de muncă, adică vezi doamne nu-i bai dacă las la preţul unitar, fiindcă ei or să-mi trimită lucrări foarte multe şi eu o să câştig la cantitate.
Cum nu aveam prea multă experienţă în colaborări cu birouri de traduceri, ăsta fiind primul, fiindcă până atunci 4 ani de zile lucrasem numai ca PFA, în principal cu notariatele, am pus botul, cum se zice şi am acceptat scăderea la 120.000 lei vechi.
Lucrări trimiteau destule, nu zic ba, de plătit plăteau, chair cu promptitudine, de ce să nu recunosc, deci nu m-au ţepuit niciodată să muncesc şi să nu îmi dea banii sau de astea. Iar la preţurile din 2004 de pe piaţă şi la cheltuielile ce le veam la vremea aia, era ok şi la 120.000 pagina, cu câştig la cantitate, din comenzi multe. Dar situaţia economică în România a evoluat negativ, au venit valuri succesive de scumpiri, s-a mărit şi Anexa 4 în vara lui 2005 şi tot nu am reuşit să obţin mărire de preţ pe pagină, nici atunci, nici cu alte ocazii.
Ca să mai scot nişte bani în plus, în toamna lui 2005 am ajuns să lucrez 5 săptămâni şi cu dumperii de lângă ei, deşi primul birou pusese interdicţie la aşa ceva, adică şefa primului birou a zis la toţi traducătorii cu care colabora ea să nu care cumva să lucrăm şi cu vecinii, că dacă ne prinde, ea nu ne mai dă de lucru, nu ne mai trimite nicio lucrare, deşi toţi lucram în regim de colaborare ca PFAuri, nicidecum nu eram angajaţii nici ai ei şi nici ai nimănui, şi cu atât mai puţin suntem sclavii sau proprietatea cuiva; niciun patron de SRL de traduceri nu ar trebui să impună exclusivitate traducătorilor autorizaţi, din două motive:
- traducătorul şi interpretul autorizat este un serviciu de interes public, sau aşa ar trebui să fie, neaservit comerţului şi comercianţilor, deci exact cum e şi notarul public: orice vine cu acte, este servit, atâta timp cât documentele îndeplinesc condiţiile de formă şi conţinut, deci nu încalcă legea sau bunele moravuri. Pentru mine, PFAul traducător autorizat cf. Legii 178/1997, oricine este client şi cu asta basta, nu angajatorul meu, din moment ce nu îmi face contract individual de muncă, nu îmi dă bani de concediu, nu îmi plăteşte dările către stat şi nu am nicio garanţie că mâine nu îmi dă mie papucii pt. unul care are preţuri mai mici. Deci din moment ce nu este angajatorul meu, ci clientul meu persoană juridică, deci exact ca orice alt client, doar că e un pic mai fidel şi îmi dă lucrări mai multe, dar tot client este, nu altceva. Şi atunci, în calitate de client, cu ce drept se bagă peste ceilalţi clienţi ai mei? Ca ce chestie îmi impune să nu mai lucrez şi cu alte birouri de traduceri, care ar fi exact tot aşa: clienţi persoane juridice ale traducătorului autorizat PFA care sunt eu. Ce, eu interzic cuiva să nu lucreze cu X sau cu Y? Mă duc eu la brutăria de lângă mine şi zic să nu-i vândă pâine şi lui X, că nu-mi place mie faţa lui, şi că dacă nu, eu nu mai cumpăr pâine de la brutăria lor?
- birourile de traduceri nu oferă la rândul lor exclusivitate traducătorilor autorizaţi cu care colaborează; pe o anumită limbă nu lucrează doar cu tine, ci mai au şi alţi colaboratori pe lângă tine. Să zicem că asta e firesc, că trebuie să aibă şi rezerve în caz că eşti bolnav sau ai o problemă urgentă sau pleci în concediu etc. Dar SRLurile de traduceri întind coarda cât pot de mult când e vorba de preţurile pe pagină şi mai ales de creşterea acestora: îi fraieresc pe toţi traducătorii lor cu aceeaşi placă: dacă traducătorul autorizat X cere mărire de preţ pe pagină, SRLul zice că nu îi dă, fiindcă Y nu i-a cerut mărire, iar Z e mai ieftin decât X şi Y şi tot aşa; aceeaşi placă o bagă SRLul şi când cere Y sau Z mărire: că X ar fi cel mai ieftin etc.
Bun, eu am riscat şi am lucrat şi cu vecinii, ca să câştig mai mult, fiindcă am zis că eu sunt neutru, terţ, simplu lucrător, dacă au ele, birourile, ceva de împărţit, e strict între ele, eu nu am nicio treabă, eu lucrez strict şi numai pt. bani şi atâta timp cât îi primesc, nu mă interesează cine mi-i dă. Cu vecinii a fost ok la început, fiindcă m-au atras cu preţ mare: au zis că ei nu sunt dumperi, că ei plătesc bine traducătorii, că dau 150.000 pe pagină etc. Mai apoi au băgat placa aia cu discriminarea: a, ştim că pt. vecina lucrezi cu 120.000, hai ia-ne şi nouă tot atât, că doar nu ne discriminezi pe noi? Am zis hai fie, deci iar am cedat eu ca fraierul, iar ei, ca să nu-mi pară rău, mi-au băgat din nou aceeaşi placă despre câştigul la cantitate, că or să-mi trimită lucrări multe etc. După nici o săptămână, au început să bată apropouri să le mai las la preţ, iar dacă au văzut că eu nu şi nu, mi-au zis şi direct: dacă vin acte la fel, să le taxez ca unul; concret: la vremea aia, când România nu era încă în UE, veneau Verpflichtungserklärungen, declaraţiile -angajament alea verzi cu portocaliu de la Ausländerbehörde - Autoritatea pentru străini, deci erau invitaţii pt. Germania; şi dacă ei îmi trimiteau 3 bucăţi deodată, eu cică să le taxez doar una, că astea cică le lucrezi după şabloane, că doar schimbi nişte chestii şi gata etc. Bineînţeles că nu am vrut, fiindcă e treaba mea dacă am sau nu şabloane, iar actele oricum veneau de la clienţi diferiţi ai SRLului de traduceri, iar SRLul lua bani de la toţi, nu plătea doar unul din clienţi iar restul primeau traducerea de pomană, deci am considerat că nu e ok să nu primesc bani pt. toate. Mai apoi, au tras de mine să le reduc un certificat de naştere cu apostilă, să nu le taxez şi apostila; am zis că din moment ce o traduc, e normal să o taxez şi cu apostilă certificatul costă dublu, că aşa e; la o apostilă munceşti cam cât la un cazier, deci e normal să iei pe ea cât pe un cazier, deci preţul pe jumătate de pagină; deci certificatul de naştere cu apostilă cu tot e o pagină şi era 120.000, iar ei mi-au oferit 100.000, s-au ţigănit ca la talcioc, târg, piaţă etc. şi mi-au mai şi zis că eu mă zgârcesc la 20.000 lei vechi, de parcă eu mă zgârceam, nu ei!
Mai apoi au vrut să spargă piaţa şi să strice preţul la un traducător autorizat din oraş la care merg toţi dealerii auto cu seturi de acte de maşini aduse din Germania, adică să muncesc eu aproape de pomană, la 200.000 setul, iar mai apoi, văzând că eu strâmb din nas, au zis 250.000 şi să pună biroul lor preţ mai mic decât moşul la clienţii finali şi astfel să furăm clienţii moşului. Eu nu am acceptat, din mai multe motive: în primul rând fiindcă le-am şi zis că e o practică nu numai imorală, ci mai ales foarte periculoasă, în sensul că noi ducem la scăderea preţului pe piaţă, iar apoi degeaba vom vrea să creştem, fiindcă clienţii cum îi înveţi, aşa îi ai şi cei care caută preţ cât mai mic nu vor accepta să le mărim preţurile, ci fie se vor întoarce la moş, fie vor căuta soluţii şi mai ieftine; fiindcă nu există nimic să garanteze că dacă noi mâine scădem preţul sub preţul moşului, poimâine nu se găseşte careva să scadă preţul sub al nostru; apoi în al doilea rând, moşul cu maşinile e tatăl unei foste colege de la universitate de la Ovidius, unde şi eu predasem, mă aveam bine cu colega respectivă, care era lector dr. şi acuma e conf. dr. acolo, soţul ei la fel e conf. dr. şi prodecan, iar eu cu ambii m-am avut întotdeauna bine; deci cum era să-i fac tatălui unei colege una ca asta? Păi nu aflau până la urmă ştampila cui se află pe actele alea de maşină? A mea, că doar nu biroul punea ştampilă, ci eu, şi atunci cu ce obraz le mai dădeam eu buna ziua la oamenii ăştia, care mie nu mi-au făcut niciun rău, ba din contră, mi-au făcut numai bine? Apoi în al treilea rând, am refuzat şi din motive financiare: fiindcă eu şi cu moşul mă aveam bine şi când moşul se aglomera, îmi trimitea clienţi ce nu apuca el să facă şi câştigam ca lumea: la moş era 500.000 vechi setul, iar la mine 700.000 setul (brief + factură), iar unii clienţi au revenit la mine din propria lor iniţiativă, chiar dacă la mine era mai scump cu 200.000 vechi, fiindcă îi serveam mai repede. Deci eu ca PFA nu am făcut niciodată dumping ca să atrag acei clienţi. Prin urmare, am refuzat să accept mânăria biroului vecin cu spartul pieţei moşului.
În fine, biroul vecin a trecut la şantaj pe faţă, ziceau că au o lucrare, dar dacă nu las la preţ, o dau la altcineva mai ieftin, deci umblau să dea în jos un preţ pe care l-am stabilit de comun acord, sau mai bine zis ei au propus şi eu am acceptat, deci nu eu am umblat să cresc preţul, ci ei umblau să-l scadă! Eu nu şu nu, iar ei, dacă eu văzut ei că nu mai vreau să las la preţ niciun leu, au zis în sinea lor că dacă află vecina că lucrez şi cu ei, o să întrerupă colaborarea cu mine şi atunci rămân la mâna lor, că aşa a fost şi cu doamna I, altă traducătoare autorizată din oraş: când au prins-o că lucrează şi cu vecinii, nu au mai vrut să mai lucreze cu ea şi se bazau că la fel o să facă primul birou şi cu mine: o să renunţe la colaborarea cu ine. Aşa că vecinii au făcut totul ca să afle primul birou, care a şi aflat: într-o vineri seară foarte târziu, după ce primul birou închisese, m-am dus la al doilea birou, că aveau să-mi dea bani, şi când am ieşit de acolo, în pragul primului birou erau şefa şi cu fratele ei, care mă pândiseră pe-ntuneric. Normal că au încetat colaborarea cu mine, dar eu am înţeles ce mă paşte dacă rămân cu al doilea birou, că mă vor şantaja la greu etc. şi m-am dus la al doilea birou şi am încetat colaborarea cu al doilea, contrar planurilor şi aşteptărilor lor, iar ei s-au enervat, s-au certat cu mine şi m-au făcut troacă de porci, m-au ameninţat că şi eu şi vecina de la primul birou o să facem traduceri la Poarta Albă (pt. cine nu ştie: asta e o comună sau orăşel în apropiere de C-ţa unde este un penitenciar), că ei or să ducă încheierile de la mine rămase nefolosite la poliţie că or să-mi facă plângere etc., că ei or să zică că eu le-am dat, dar or să nege că le-au folosit - de parcă aveau şi cum! - şi din cauza asta, că nu au vrut să îmi dea înapoi nici până în ziua de azi încheierile alea rămase nefolosite, eu mi-am schimbat urgent ştampila şi am fost la mai toate notariatele să las nou specimen de semnătură cu ştampila cea nouă.
Mai apoi, am dus muncă de lămurire cu şefa de la primul birou să reluăm colaborarea, fiindcă dacă nu, le-am face vecinilor jocul, că exact asta vor: să ne strice colaborarea şi să lipsească biroul ei de un traducător bun şi aproape. A analizat situaţia şi după câteva zile a acceptat să reluăm colaborarea, bineînţeles că tot la 120.000 pagina, că la ce făcusem nu se punea problema atunci imediat să cer o mărire. La alte birouri din oraş preţurile erau mai nasoale, aşa că de aia am umblat să reiau colaborarea cu primul birou, în loc să merg la un terţ care nu a avut nimic de a face cu toată tărăşenia.
Da, numai că au venit din nou mai multe valuri de scumpiri, pe piaţă produsele şi serviciile toate şi-au mărit treptat preţurile, de au ajuns în toamna lui 2008 să fie duble sau mai mult decât duble faţă de vara lui 2004. În ciuda tuturor încercărilor mele de a le cere şi a obţine de la ei mărire de preţ pe pagină, biroul nu şi nu, nicicum nu au vrut niciodată să îmi mărească preţul pe pagină, aşa că la 1 septembrie 2008 le-am trimis un e-mail în care nu le-am mai cerut ceea ce am considerat că mi se cuvine, ci pur şi simplu am binevoit să-i anunţ politicos că eu mi-am crescut tarifele şi că le cer minimul din Anexa 4 cea actuală şi că dacă le convine să colaborăm în continuare la noile preţuri, bine, dacă nu, asta e.
Iacătă ce răspuns am primit de la şefa biroului, că văd că tot e moda să se posteze mailuri pe forum:
"Buna ziua,
Nu stiu daca are rost sa ma mai deranjez sa va raspund, dar daca tot am pierdut vremea sa va citesc mailul, consider ca nu ati inteles acea Anexa 4, care se refera la faptul ca eu, persoana juridica ar trebui sa cer pe traducere 25 Ron/pag ( sau oricine solicita ca persoana juridica o traducere la un birou notarial ar trebui sa plateasca pt trad 25 Ron/pag) iar dvs. ca persoana fizica ar trebui sa incasati 10 Ron/pag atunci cind efectuati o traducere pt un birou notarial, sau in cazul in care un client , persoana fizica solicita o traducere la un birou notarial tariful ar trebui sa fie 10Ron /pag. In concluzie, dumneavoastra ar trebui sa incasati ca persoana fizica 10Ron/pag, asa cum lucreaza majoritatea traducatorilor. Pretul pe care l-am stabilit la inceputul colaborarii noastre a fost din start prea mare, datorat lipsei mele de experienta de atunci si omeniei de care am dat dovada cred intotdeauna, nu am vrut sa ma imbogatesc eu, am zis sa fie si traducatorul multumit.
Dar cum astea nu mai conteaza, va urez toate bune!"
Deci după şefa biroului de traduceri în cauză, cică tot eu aş fi de vină, cică tot eu le-aş fi dat ţeapă cu un preţ pe pagină "din start prea mare", asta în condiţiile în care eu, în vara lui 2004 la începutul colaborării, la modul cel mai corect posibil, le-am luat minimul din Anexa 4 pt. clienţi persoane juridice, conform Anexei 4 din 2001 care era atunci în vigoare când am început colaborarea cu biroul, iar biroul a acceptat de bună voie acest preţ, nu l-am băgat eu pe gât cu de-a sila, ba mai mult decât atât, au zis că e foarte ok aşa, fiindcă doamna B. din acelaşi oraş le lua 200.000 pe pagină, nu 150.000 ca mine. Iar după 4 ani de colaborare cu ei, am obţinut ce? Nicio mărire de preţ pe pagină, ba mai rău, am obţinut – sau mai bine zis invers: ei au obţinut de la mine - o scădere de preţ pe pagină, pe care apoi nu am mai reuşit nicicum să o remediez şi să ajung măcar la preţul iniţial, dacă nu la o mărire. De aia nu e bine să laşi la preţ. Oricum taxau diferit la clientul final faţă de Times New Roman de 12 la mine, la client luau iniţial pagina de 2000 de caractere cu spaţii, iar mai apoi de 1800, deci diferenţa tot la ei în cont rămânea; plus că au început să vină cu pretenţii să le taxez la mai puţin acte ce veneau scrise cu font mărunt, ex. contracte de marinar cu Arial de 8, care ieşeau mult mai mult în traducere, cu Times New Roman de 12, başca faptului că la lucrările efectuate în regim de urgenţă taxa de urgenţă o lua biroul integral, iar eu încasam aceleaşi tarife de la ei. Ca să nu mai zic că am observat în timp o împuţinare de lucrări, nu foarte semnificativă, dar am sesizat-o, fiindcă trimiteau la alţi traducători mai ieftini anumite documente mai simple. În orice caz, nu e normal să nu beneficiez de nicio mărire de preţ în 4 ani de zile, în care piaţa s-a modificat, scumpirile la toate produsele şi serviciile au dus la cheltuieli mai mari pentru mine şi na, strângi cureaua azi, o strângi şi mâine, dar cât să tot o strângi? Şi de ce doar eu, traducătorul autorizat, să strâng cureaua şi nu şi biroul de traduceri? Dacă le măreşte proprietarul chiria pe sediu, imediat o plăteşte, nu zice că nu şi nu; la notariat la legalizări plăteşte cât i se cere, numai cu noi, cu traducătorii autorizaţi care muncim efectiv, cu noi sunt probleme, că nu vor să ne dea cât ni se cuvine. De asta am considerat că aşa ceva nu se mai poate. Aşa că i-am urat şi eu şefei biroului toate cele bune şi asta e, nu ne-am certat, nu ne-am înjurat ca la uşa cortului, ne-am despărţit amiabil, nu ca şi cu vecinii, dar nu am mai vrut să mai colaborez cu birourile ei, mai ales că mi-au cerut foi albe semnate şi ştampilate, simple, fără încheiere de legalizare la notariat, cică pt. vizare, iar eu oricum nu voiam să le dau; deci nu numai pt. bani, ci şi pt. asta cu încheierile am terminat colaborarea cu ei.
Mai apoi, alt birou din oraş din apropiere de mine mi-a propus colaborare şi am acceptat-o, fiindcă ei plătesc 18 ron pe pagina de 2000 de caractere cu spaţii, am făcut o socoteală şi mi-am zis că e cam tot pe acolo cu pragul din Anexa 4 practicat pe pagina cu Times New Roman de 12 la 1 rând, deci am zis hai, accept colaborarea. Asta în condiţiile în care eu nu le las nicio încheiere semnată şi ştampilată, lucrez numai după originale, tot eu fac revizie, corectură, printare a traducerii, iar legalizarea la notariat o fac numai şi numai eu, deci le dau traducerea legalizată ca produs finit, pe care ei doar o dau clientului exact în starea în care o primesc de la mine. Până ieri totul părea să fie ok, că la început de obicei întotdeauna e ok. Ieri au vrut să îmi dea mai multe acte, diverse, de la diverşi clienţi, printre care şi o diplomă de bac. Mi-au zis că diploma de bac la ei intră la tipizate, nu se taxează la pagină, ci are preţ fix de 22 ron/ document, ca şi alte tipizate, din care traducătorul autorizat PFA primeşte 11 ron. Bineînţeles că m-am mirat la una ca asta, fiindcă o diplomă de bac faţă-verso iese de cel puţin una pagină; şi asta în condiţiile în care micşorezi fontul la tabelul de pe verso de la Times New Roman de 12 la Times New Roman de 9, ca să aibă un bun look şi să stea cum trebuie pe pagină. Le-am zis şi că nici măcar Anexa 4 nu bagă diplomele la acelaşi regim de plată cu cazierele şi certificatele de naştere, căsătorie, deces şi adeverinţele mici, şi e şi normal, fiindcă toată lumea ştie atâta lucru că o diplomă faţă-verso iese mai mult decât un cazier, deci e normal să şi coste mai mult. Secretara de la birou mi-a zis că patronii firmei au stabilit aşa, fiindcă diplomele se fac după templateuri ce le ai în calculator, că nu munceşti cine ştie ce la ele etc. Iată ce argument de 2 lei pur şi simplu: nu e treaba nici a biroului de traduceri şi a clientului final cu atât mai puţin nu e dacă eu am sau nu am şabloane – templateuri, ca să-i citez – în calculator sau nu am; banii la clientul final se iau pe produsul finit, care este de X pagini, egal dacă traducătorul autorizat a folosit şablon din calculator sau nu. De altfel, şi la notariate la întocmirea actelor tot după şabloane se lucrează – uite încă o similitudine printre atâtea altele între munca noastră şi cea a notariatelor! – şi fiecare client plăteşte cât i se cere, adică la fel, nu contează că se fac acte care seamănă, nu plăteşte doar primul client şi restul care au acte care seamănă nu mai plătesc nimic; aşa ceva nu există! Mi-a zis secretara de la biroul de traduceri că dacă nu vreau să iau şi diploma de bac respectivă, să nu o iau, că găsesc ei cui s-o dea în lucru, nu-i niciun bai şi nicio supărare. Şi asta a fost: nu am luat-o, am luat doar celealte documente şi am refuzat diploma de bac, fiindcă am zis clar că eu diplomă faţă-verso la 11 lei nu fac, nu şi nu! Era de azi pe mâine, cum ar veni, deci aceeaşi diplomă dacă venea la mne, PFA, luam 30 ron pe ea. Am ştiut eu că dacă accept o dată o chestie ca asta, îi învăţ cu nărav, adică or să tot vină cu de astea mereu în viitor. Dar eu am învăţat din greşelile trecutului din păţaniile cu celelalte birouri şi am zis clar că eu la preţ nu mai las. Şi bine am făcut, că acasă, numărând cu softul un document de la mine din calc, aşa de curiozitate, softul fiind setat să numere pagina la 2000 de caractere cu spaţii, deci exact cum taxează ei la clienţii finali, mi-a ieşit pages 1.54; tot o diplomă de bac, de acelaşi tip cum voiau ei să îmi dea mie la tradus acuma; deci no comment, la una pagină şi jumătate, pe metoda lor de taxare, trebuiau să îmi dea pe ea 27 ron, aşa că nu văd de ce trebuia să o iau să o traduc la 11 ron, deci la mai puţin de jumătate de preţ, cu verificare, printare, legalizare făcute tot de mine.
Deci dragă Emanuel, ai făcut foarte bine că nu ai lăsat la preţ; singura problemă care s-ar putea ivi este să nu ţi se împuţineze lucrările de la biroul respectiv; că ei ţie îţi zic că menţin preţul, şi aşa or să şi facă, or să menţină preţul; dar dacă au alţi colaboratori care lucrează mai ieftin decât tine, or să trimită cele mai multe lucrări la aceia şi ţie or să îţi dea doar cât să nu zici că au întrerupt colaborarea cu tine, băgându-ţi ţie tot felul de vrăjeli, că li s-au rărit şi lor clienţii etc. Prin urmare, problema e cam cu dus şi întors, că dacă laşi la preţ, iei ţeapă în sensul că pe aceeaşi muncă iei bani mai puţini, deci lucrezi în pagubă, iar dacă nu laşi la preţ, rişti ţeapă pe partea astalaltă, să ţi se împuţineze nr. de lucrări, deci tot pagubă.
Singura rezolvare a problemei e numai la traducerile de înscrisuri: mutarea lor în competenţa exclusivă a birourilor notarilor publici, că acolo nu scad preţurile niciodată, ci cresc. Dar la restul traducerilor nu văd să existe o soluţie împotriva căderii libere a preţuirilor, decât una cu bătaie lungă: dacă ar reuşi chestia cu efectuarea traducerilor de înscrisuri exclusiv prin BNPuri, preţurile la ele ar creşte garantat mie-n sută, iar sub influenţa lor, cândva, în timp, ar creşte preţurile şi la restul traducerilor. Altfel chiar că nu prea văd ce s-ar putea altceva face.
[Bearbeitet am 2009-01-23 00:40 GMT] ▲ Collapse
| | | | | Pages in topic: [1 2] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Clientul îmi cere să reduc preţul - voi ce aţi face? | Anycount & Translation Office 3000 | Translation Office 3000
Translation Office 3000 is an advanced accounting tool for freelance translators and small agencies. TO3000 easily and seamlessly integrates with the business life of professional freelance translators.
More info » |
| | Trados Business Manager Lite | Create customer quotes and invoices from within Trados Studio
Trados Business Manager Lite helps to simplify and speed up some of the daily tasks, such as invoicing and reporting, associated with running your freelance translation business.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
